Ce înseamnă de fapt cuvântul “narcotic”

Primul lucru pe care ar trebui să-l înţelegeţi despre cuvântul “narcotic” e că este folosit mai mult incorect decât este folosit corect. Dacă auziţi pe cineva clasificând marijuana, cocaina sau metamfetamina ca narcotice atunci acea persoană se află printre legiunile vaste de oameni care n-au nicio idee despre acest subiect.

“Narcotic” provine din cuvântul grec “narkos”, care înseamnă “dormit”. Deci, narcoticele sunt medicamente şi droguri care induc somnul. Însă, mai specific, cuvântul se referă la opiacee cum ar fi morfina, heroina, codeina etc. Acesta este sensul corect al cuvântului şi n-ar trebui să acceptaţi altul.

Numele altor droguri care induc somnul care n-au origine opiacee cum ar fi alcoolul, benzodiazepinele sau barbituricele încă sunt subiect de discuţii, însă majoritatea le numesc “deprimante”, “tranchilizante” sau pur şi simplu “sedative”.

Deci aveţi grijă după cum folosesc oamenii termenul de “narcotic”. Dacă se referă la ecstasy de exemplu ca “narcotic” veţi ştii că nu merită să ascultaţi ce are de spus persoana respectivă pentru că nu are nicio idee despre ce vorbeşte.

Administrare şi efecte

Narcoticele pot fi administrate în mai multe feluri. Într-un context medical, ele pot fi administrate oral, transdermal, injectate sau sub formă de supozitoare. Ca droguri recreaţionale, ele pot fi şi fumate sau prizate.

Sunt folosite medical ca: analgezice, antitusive, antidiareice. Pot fi abuzate recreaţional pentru alte efecte cum ar fi: euforie, reducerea tensiunii, anxietăţii şi agresiunii, relaxare. Posibile efecte secundare: somnolenţă, mâncărimi, dependenţă fizică şi psihică, inabilitatea concentrării, apatie, activitate fizică scăzută, strângerea pupilelor, constipaţie, greaţă, vomă şi în caz de supradoză depresie respiratorie.

Pericole

Printre pericolele utilizării nonmedicale a narcoticelor se află supradoza, dependenţa, riscul infecţiei şi al boliilor. Apare riscul de hepatită şi HIV/SIDA pentru cei care împart ace nesterilizate. Narcoticele ilegale precum heroina pot fi tăiate cu diverşi adulteranţi făcând produsul final mai periculos decât narcoticul simplu.

Puritatea narcoticelor ilegale diferă foarte mult, de cele mai multe ori chiar şi de la dealer la dealer, deci o cantitate care în mod normal abia produce efecte de la dealerul X poate însemna supradoză la dealerul Y.

Ce sunt psihedelicele?

Drogurile psihedelice sunt droguri psihoactive care au ca acţiune primară alterarea proceselor de gândire ale creierului şi a percepţiei minţii. Cuvântul “psihedelic” îşi are originile din limba greacă: psih = minte, delein =manifestare => manifestare mintală.

Psihedelicele fac parte dintr-o clasă mai mare de droguri, numită “Halucinogenele”, care mai include substanţe oarecum înrudite cu ele cum ar fi disociativele şi delirantele.

Experienţa psihedelică (sau trip-ul) este adesea comparată cu stări de conştiinţă anormale cum ar fi transa, meditaţia sau visele.

Cum funcţionează psihedelicele?

Se presupune că psihedelicele dezactivează filtrele care opresc semnalele nelegate de funcţiile cotidiene din a ajunge în mintea conştientă. Aceste semnale sunt legate de obicei de simţuri, sentimente, amintiri şi subconştient. Deci, pe scurt, psihedelicele permit expansiunea minţii conştiente prin dezactivarea acelor filtre.

Exemple de psihedelice

• Triptamine: LSD, DMT, ciuperci ce conţin Psilocybin (numite şi ciuperci magice sau shrooms), 5-MeO-DMT, etc
• Fenetilamine: Mescalina, DOM, 2C-B, 2C-E, MDA, câteodată inclus şi MDMA-ul.
• Cannabis (nu este acceptat universal ca fiind un psihedelic)

Efectele

Chiar dacă fiecare substanţă psihedelică are elemente unice sau care nu se găsesc în toate psihedelicele, există totuşi efecte împărţite de toate:

• Schimbare generală a conştiinţei
• Percepţie a simţurilor alterată, eventuale halucinaţii
• Creativitate crescută
• Îmbunătăţirea stării, euforie
• Posibilitatea de bad trip. Disforie. Panică.

Ce este un “Bad trip”?

Un “Bad trip” este o experienţă negativă rezultată din uzul de psihedelice. Se manifestă prin sentimente de teroare, panică, prindere în capcană, anihilare. Bad trip-urile apar de obicei când un utilizator de psihedelice nu se aşteaptă la efectele mentale aduse de psihedelice, care iau o doză prea mare sau care nu se simt în largul lor pe parcursul trip-ului. Frecvenţa bad trip-urilor este de aproximativ 1 din 1000 de trip-uri.

Cum ne purtăm cu o persoană care are un bad trip?

În primul rând, bad tripper-ul trebuie abordat într-o manieră calmă. Evitaţi comentariile de genul “wow, văd că eşti foarte high acum” sau “trebuie să te calmezi!” pentru că nu fac decât să-l agite mai rău câteodată. Amintiţi-i că ceea ce simte şi vede face parte din efectul drogului, că în realitate este în siguranţă, că nu are ce să păţească. Dacă bad tripper-ul este într-o încăpere, scoaterea sa la aer (fără oameni în apropiere) poate ajuta foarte mult.

Se poate aplica şi un tratament medicamentos dacă cel psihologic nu dă roade. O benzodiazepină cum ar fi Diazepam-ul poate opri trip-ul în câteva zeci de minute.

Dacă nu aveţi benzodiazepine la dispoziţie şi bad tripper-ul tot nu se calmează, puteţi să îi repetaţi cam cât o să mai dureze trip-ul. Câteodată îşi revin când află că nu mai au foarte mult de îndurat.

MDMA (3,4-methylenedioxy-N-methylamphetamine), cunoscut astăzi sub numele de Ecstasy, este un drog semi-sintetic din familia fenetilaminelor. Este folosit cel mai des ca drog recreativ din cauza efectelor sale stimulente, euforizante şi empatice, dar mai are şi alte folosuri cum ar fi pentru meditaţie, psihonautică sau psihoterapie psihedelică. MDMA-ul este ilegal în majoritatea jurisdicţiilor.

Care sunt efectele?

Pozitive: euforie; dorinţă de a comunica; creştere a energiei; sentimente de: comfort, apropiere de alţii, dragoste, empatie; apreciere ridicată a muzicii, îmbunătăţirea simţului tactil, nevoia de a pupa şi îmbrăţişa oameni (nu neapărat într-o manieră sexuală)

Neutre: pierderea apetitului; dilatarea pupilelor; mişcare rapidă involuntară a ochiilor; posibile distorsionări vizuale cum ar fi lumini care lasă urme; mărirea moderată pulsului şi presiunii sângelui (efect ce creşte proporţional cu doza); dorinţa de a mai lua când efectele se duc

Negative (creşte posibilitatea efectelor negative proporţional cu doza şi frecvenţa consumului): legături emoţionale nedorite; tendinţa de a spune lucruri care să fie incomode după; tensiune la maxilar, ros în gol; memoria de scurtă durată afectată negativ; tensiune musculară; disfuncţie erectilă; mărirea temperaturii; deshidratare (beţi apă!); hiponatermie (nu beţi prea multă apă!); greaţă şi/sau vomă; senzaţie de tristeţe când se duc efectele drogului; depresie în următoarele câteva zile (comun la consumatorii frecvenţi)

Sfaturi şi pericole

Ecstasy-ul este destul de sigur luat rar, cel mult o dată pe lună, însă luat frecvent, efectele pozitive încep să dispară şi cele negative încep să apară. Pe lângă acest lucru, pot apărea simptome de dependenţă psihologică şi daune fiziologice. Evitaţi consumul frecvent.

Aveţi grijă să beţi lichide, preferabil apă sau sucuri fără acid pe parcursul efectelor. Dar nu trebuie nici să exageraţi şi să beţi prea multe. Aproximativ jumătate de litru de lichide pe oră este perfect.

Dacă dansaţi sau faceţi vreo activitate care necesită efort fizic, nu uitaţi să vă şi odihniţi vreo 10 minute pe oră pentru că senzaţia de oboseală poate fi mascată de MDMA.

Nu combinaţi Ecstasy cu alcool sau orice alt drog!

Impuritate

MDMA-ul se găseşte cel mai des sub formă de pastile presate cu diferite logo-uri (vedeţi exemple mai sus), însă mai rar se poate găsi şi în stare pură, de cristale. Problema cu pastilele este că niciodată nu ştii cât sau dacă ele conţin MDMA. Unele pastile pot conţine chiar şi alte droguri. Încercaţi să nu cumpăraţi decât de la surse sigure, cunoscute. Înainte de consum verificaţi pastila respectivă pe PillReports. Găsiţi link către PillReports în dreapta blog-ului, la “Site-uri utile”.

Stay safe and have fun!

O să încep primul articol prin a face puţină lumină în cazul unuia dintre cele mai utilizate şi demonizate droguri ilegale din ziua de azi. Cannabisul. Haideţi să aruncăm o privire la motivele date de autorităţi pentru ilegalizarea Marijuanei:

Cannabisul este “Gateway drug”, duce la consumul de alte substanţe mai puternice şi periculoase. Status: FALS

În realitate, majoritatea dependenţilor de heroină, cocaină sau alte droguri ce produc dependenţă puternică n-au consumat Marijuana înainte să încerce alte droguri mai puternice. De fapt, dacă această teorie a “Gateway drug”-ului ar fi fost adevărată, drogurile Gateway ar fi fost tutunul, alcoolul şi cofeina din moment ce 100% din consumatorii de heroină, morfină, cocaină etc le-au consumat înainte să devină dependenţi de droguri ilegale.

Marijuana produce Sindromul Amotivaţional. Status: PARŢIAL ADEVĂRAT

Consumul de Cannabis nu produce nicio tulburare psihiatrică, însă unul din efectele pozitive ale lui este un sentiment de relaxare, pace şi mai ales lene. Durata acestui efect depinde de la individ la individ, dar în general nu depăşeşte o oră, maxim două. Desigur, asta nu înseamnă că nu poţi face nimic sau că nu te poţi mişca, ci că pur şi simplu nu ai mare chef să faci vreun efort. Cannabisul nu afectează locomoţia vizibil.

Fumatul de Marijuana este la fel de dăunător plămânilor precum fumatul de tutun, poate chiar mai dăunător. Status: PARŢIAL ADEVĂRAT

Substaţele chimice psihoactive din planta de Cannabis nu au fost legate de nicio boală de plămâni, spre deosebire de cele din planta de tutun care au fost legate de o varietate de boli la plămâni şi nu numai. Însă, nu trebuie să uităm că absolut orice tip de fum dăumează plămânilor, chiar dacă nu are nicio substanţă psihoactivă în el. Deci chiar dacă substanţele din Cannabis nu provoacă boli, inhalarea fumului provoacă. Acest risc poate fi evitat însă prin consumul oral de Marijuana.

Marijuana afectează potenţa la bărbaţi. Status: FALS

Încă un mit ar fi că Marijuana afectează potenţa bărbaţilor. Adevărul este că Marijuana nu are niciun efect asupra cantităţii spermei sau a testosteronului. De fapt, la unele persoane Cannabisul are efecte afrodisiace, mărind libidoul.

Femeile însărcinate trebuie să evite consumul de Cannabis. Status: ADEVĂRAT

THC-ul, principala substanţă psihoactivă din Cannabis trece de placentă, la fel ca orice altă substanţă psihoactivă, lucru care poate afecta dezvoltarea fetusului. Evitaţi consumul de Cannabis sau orice alt drog legal sau ilegal pe perioada sarcinei!

Marijuana produce dependenţă. Status: FALS

Marijuana nu produce niciun fel de dependenţă. Nici fizică, nici psihologică. Însă, ca orice lucru plăcut, poate fi făcut în exces de anumiţi oameni. Cercetările ştiinţifice indică faptul că până şi banalul zahăr produce o dependenţă mai puternică decât Marijuana.

Cannabisul afectează negativ memoria de scurtă durată. Status: PARŢIAL ADEVĂRAT

Cât timp te afli sub influenţa Cannabisului ai memoria de scurtă durată afectată negativ, dar după ce se duc efectele memoria revine la normal. Nici la fumătorii cronici de Marijuana lucrurile nu stau prea diferit. Dacă fumezi în fiecare zi, memoria va mai fi afectată maxim câteva zile, după care revine la normal.

Legalitatea nu este un factor care să influenţeze ce este moral sau nu. Sclavia a fost odată legală şi sodomia ilegala.

Nu, nu am de gând să repet acelaşi text care a fost copy-pasted de 1000 de ori pe toate siteurile despre toate motivele pentru legalizarea ierbii. Ce îmi doresc să realizez în acest blog este o informare mai exactă, trecând peste subiectivitatea turmei, voi încerca să prezint atât părţile bune ale consumului de diferite “droguri” cât şi pe cele rele.

Ştiu că este un proiect mort din start însă dacă 10% din oamenii care vor citi acest blog vor întelege despre ce vorbesc, voi fi mulţumit.